Înregistrat cu numărul 379 în colecțiile Muzeului Etnografic al Transilvaniei, brâul de mărgele din Uricani prezentat este o podoabă purtată de femeile din zona Văii Jiului, specifică perioadei de cumpănă între secolul al XIX-lea și al XX-lea. Denumirea locală este „lătițar” și este confecționat din mărgele de sticlă procurate de obicei de la târgurile de țară care coincideau cu nedeile, de la
citeste mai mult ...
Negativul pe sticlă a fost realizat de către Romulus Vuia, în 1923, în localitatea Uricani, județul Hunedoara și prezintă imaginea unei femei îmbrăcată în port popular specific Văii Jiului, fotografiată în fața unei construcții din lemn. Femeia are părul pieptănat cu cărare pe mijloc, împletit în două cozi groase, încolăcite pe sub urechi, îmbogățite cu două cozi artificiale din lână („pletari
citeste mai mult ...
Dragi vizitatori,
În perioada sărbătorilor de Paști, cele două secții ale muzeului sunt închise duminică, luni și marți 24, 25 și 26 aprilie 2022, dar sunt deschise vineri și sâmbătă, 22 și 23 aprilie, de la ora 10 la ora 18, ultima intrare ora 17.
Vă dorim sărbători fericite și vă așteptăm în programul obișnuit de miercuri, 27 aprilie (miercuri –duminică, 10-18, ultima intrare ora 17).
citeste mai mult ...
Negativul a fost realizat de către Romulus Vuia în anul 1923, la intrarea într-un sat din județul Hunedoara. În multe sate au existat garduri și porți de intrare în sat, confecționate din nuiele împletite sau din lețuri/scânduri din lemn, fiind o modalitate de apărare a hotarului cultivat, atât împotriva pagubelor produse de animale sălbatice, cât și a pagubelor produse, voit sau întâmplător, de
citeste mai mult ...
Până să avem o răspândire masivă a produselor fabricate în serie din metal și a celor din materiale sintetice, în inventarul tradițional popular al ustensilelor, un rol bine definit – pe lângă obiectele de lemn, piatră, fier sau lut – l-au avut și obiectele din corn.
Întrucât cornul de vită era la îndemâna tuturor țăranilor plugari și ciurdari, fasonarea era mai ușoară și aplicabilitatea mai
citeste mai mult ...
Negativul pe sticlă a fost realizat de către Romulus Vuia în anul 1923, într-un atelier de olar din centrul ceramic Baru Mare sau Baru Mic, județul Hunedoara.
Baru Mare a devenit de timpuriu centrul principal al ceramicii de uz gospodăresc pentru satele din Valea Jiului, precum și pentru cele din Țara Hațegului, de unde și numele de ”oale de Bar”. La sfârșitul secolului al XIX-lea în Baru Mare și
citeste mai mult ...
Farfuria are numărul de inventar 306 și a fost înscrisă în patrimoniul Muzeului Etnografic al Transilvaniei în anul 1923. Artefactul provine din localitatea Cerbăl, județul Hunedoara și a intrat, cel mai probabil, în patrimoniul muzeului în urma unei campanii de cercetare inițiată de profesorul Romulus Vuia, fondatorul muzeului. Farfuriile de ceramică erau des folosite în gospodăriile țărănești
citeste mai mult ...
Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituție publică de cultură care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, în parteneriat cu Fundația Casa Tradițiilor Ardelenești, vă invită miercuri, 6 aprilie 2022, începând cu ora 17, la vernisajul Expoziției „Mărturii ale trecutului. Textile din colecția etnografică a contesei Bethlen Anikó”.
După ce a fost deschisă la Muzeul Județean
citeste mai mult ...