Ca în fiecare an, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituție publică de cultură care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, împreună cu Asociația Brickenburg au placerea să vă invite, în perioada 28 septembrie – 2 octombrie, la traditionala Expozitie Brickenburg, Ethnologia Galactica, dedicată nu doar fanilor sistemului LEGO(R), ci si tuturor celor curioși să exploreze
citeste mai mult ...
Eleganța, rafinamentul și frumusețea portului femeiesc din Ținutul Pădurenilor sunt puse în evidență și de podoabele purtate de către fete și femei, la gât și în jurul taliei. Pline de individualitate artistică, podoabele reprezintă o îmbinare armonioasă între material, tehnică și funcționalitate, creând o lume nelimitată de modele și culori. Podoabele purtate în zilele de sărbătoare marcau în
citeste mai mult ...
Obiectul prezentat este un brâu/podoabă de brâu ce poartă denumirea populară în zona etnografică de origine de „lătițar” și făcea parte din vestimentația femeilor din Ținutul Pădurenilor (Lelese, Hunedoara). Mărgelele din care este realizat lătițarul sunt de sticlă și erau achiziționate la târgurile de țară, de regulă la cele care coincideau cu nedeile, de la negustorii ambulanți slovaci („
citeste mai mult ...
Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituție publică de cultură care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj vă invită joi, 22 septembrie a.c., începând cu orele 18, la lansarea de carte și dezbaterea: „Cum ne schimbă călătoriile gândirea?”
Evenimentul este cu intrare liberă și va avea interpret în limba semnelor române pentru persoane cu dizabilități de auz și va avea loc în
citeste mai mult ...
Bogăția portului țărănesc din Țara Hațegului surprindea pe marele etnograf Romulus Vuia, când, la începutul secolului al XX-lea, acesta a cercetat zona sistematic, iar varietatea elementelor de vestimentație face ca regiunea să nu fie unitară, cum este, spre exemplu, în cazul Ținutului Pădurenilor din vecinătate. Uneori, se remarcă diferențe chiar în același sat, la portul urmașilor nemeșilor și
citeste mai mult ...
Portul bărbătesc din Țara Hațegului, simplu și practic, se diferențiază de portul femeiesc prin sobrietatea decorului, armonia lui datorându-se materialelor folosite. Pânza țesută în casă din care se realizau cămășile, găitanele aplicate pe laibărele din pănură formează un ansamblu unitar, echilibrat și elegant. Negativul pe sticlă realizat de către Romulus Vuia, în anul 1922, în localitatea
citeste mai mult ...
Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituție publică de cultură care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, găzduiește începând de vineri, timp de 3 zile, în perioada 7-9 octombrie 2022, cea de-a doua ediţie din acest an a expoziţiei dedicatǎ lumii minunate a pietrelor: MINERALIA. Vor fi expuse sute de tipuri de minerale, cristale cu dimensiuni impresionante, roci, fosile și
citeste mai mult ...
Dacă nu ați reușit să vizitați expoziția ”Broderii după desen din Câmpia Transilvaniei – colecția Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, mai aveți ocazia în această săptămână. Perioada de vizitare a expoziției se prelungește până duminică, 18 septembrie a.c.
Vă reamintim că expoziția a fost organizată în cadrul Zilele Culturale Maghiare din Cluj 2022, coordonată de Tötszegi Tekla, expert și
citeste mai mult ...
Pieptănătura „cu coarne” a femeilor din Țara Hațegului a constituit un element de diferențiere socială în portul popular femeiesc, conferindu-i totodată și o notă aparte. Tânăra femeie căsătorită din imaginea realizată de către Romulus Vuia, în anul 1912, în localitatea Răchitova, județul Hunedoara, văzută din profil, are părul pieptănat cu cărare pe mijloc. De fiecare parte a capului părul este
citeste mai mult ...
Ceapsa este o piesă componentă a gătelii capului, purtată de femeile căsătorite în unele zone din Transilvania și Banat. Ceapsa (ceapța) din imagine este specifică „pieptănăturii cu coarne” sau „portului cu coarne” din Țara Hațegului, unde găteala capului dădea nota distinctă a portului femeiesc.
Ceapsa, purtată la partea posterioară a capului, avea rostul de a acoperi conciul care susținea și
citeste mai mult ...